Peştera Petralonon se află la aproape un km de satul Petralona. Este deschisă publicului din anul 1979. În peşteră au fost găsite de către Dr. Ari Puliano, de reputaţie internaţională, urme ale existenţei omului preistoric cu 700.000 de ani în urmă, cel mai antic strămoş al europenilor care a fost găsit până astăzi. 

Peştera este cunoscută pentru paleontologicele şi paleoanthropologicele descoperiri făcute încă din anul 1960, după descoperirea întâmplătoare în aceasta de către un locuitor petralononian, H. Sarrighianidi, a celebrei rămăşiţe craniene omeneşti. Valoarea acestei descoperiri şi unicitatea acesteia au constituit motivul pentru o serie întreagă de săpături înlăuntrul şi în afara peşterii. În anul 1968 şi în perioada 1974-1988 au fost executate o serie săpături arheologice în peşteră de către anthropologul Ari Puliano. 

În publicaţiile lui Puliano despre peşteră se face o discuţie despre unelte din os şi piatră, caracterul temporar însă al publicaţiilor nu ne dă o imagine clară a lor. Descoperirile arheologice oricum sunt de mare importanţă şi constituie primele mărturii ale locuirii în aceast spaţiu geografic grecesc. 

Din punct de vedere anthropologic, craniul-fosil este descoperirea cea mai importantă însă nu s-au pus de acord specialiştii în aprecierea vechimii şi chiar mai mult în privinţa valorii acesteia. Principalele păreri comune sunt că aparţine rasei umane care a existat în urmă cu 700.000 de ani aceasta fiind un punct de opinie, alta fiind că datează de 200.000 de ani divergentă faţă de punctul de vedere de mai sus.