Clădirea Metohi Floghiton datează din anul 1311. Până în anul 1924 exista ca mânăstire romană, în continuare ca subunitate a crucii roşii americane care a acordat îngrijiri refugiaţilor din Kalamaria, în timp ce în perioada asupririi (1944) a fost bombardat de către bulgari. La jumătatea anilor ’60 un incendiu de mari proporţii a distrus clădirea care a devenit o ruină. În 1999 prin decizia consiliului local al Mudaniei suprafaţa a fost dată celei de-a zecea eforii a arheologiei bizantine, în vederea executării lucrărilor de refacere şi pentru a găzdui centrul de cultură bizantin al Halkidei cu denumirea onorifică “Iustinianos” denumit astfel după numele grupului de arheologi care au participat la lucrări. 

În clădirea aceasta se află Muzeul Metohiei. Lucrarea a fost finanţată de Uniunea Europeană şi resurse naţionale bugetul de cheltuieli ridicându-se la suma de 10 milioane euro.

Peştera Petralonon se află la aproape un km de satul Petralona. Este deschisă publicului din anul 1979. În peşteră au fost găsite de către Dr. Ari Puliano, de reputaţie internaţională, urme ale existenţei omului preistoric cu 700.000 de ani în urmă, cel mai antic strămoş al europenilor care a fost găsit până astăzi. 

Peştera este cunoscută pentru paleontologicele şi paleoanthropologicele descoperiri făcute încă din anul 1960, după descoperirea întâmplătoare în aceasta de către un locuitor petralononian, H. Sarrighianidi, a celebrei rămăşiţe craniene omeneşti. Valoarea acestei descoperiri şi unicitatea acesteia au constituit motivul pentru o serie întreagă de săpături înlăuntrul şi în afara peşterii. În anul 1968 şi în perioada 1974-1988 au fost executate o serie săpături arheologice în peşteră de către anthropologul Ari Puliano. 

În publicaţiile lui Puliano despre peşteră se face o discuţie despre unelte din os şi piatră, caracterul temporar însă al publicaţiilor nu ne dă o imagine clară a lor. Descoperirile arheologice oricum sunt de mare importanţă şi constituie primele mărturii ale locuirii în aceast spaţiu geografic grecesc. 

Din punct de vedere anthropologic, craniul-fosil este descoperirea cea mai importantă însă nu s-au pus de acord specialiştii în aprecierea vechimii şi chiar mai mult în privinţa valorii acesteia. Principalele păreri comune sunt că aparţine rasei umane care a existat în urmă cu 700.000 de ani aceasta fiind un punct de opinie, alta fiind că datează de 200.000 de ani divergentă faţă de punctul de vedere de mai sus.